Ioana Maria Costea

Drept fiscal – blog

Simulația în materie fiscală – short briefing

O temă de discuție în materia fiscală poate fi simulația[1]. Este vorba desigur despre simulația definită conceptual în dreptul civil. Reluăm definiția de la art. 1.289 C.civ. (1) Contractul secret produce efecte numai între părți și, dacă din natura contractului ori din stipulația părților nu rezultă contrariul, între succesorii lor universali sau cu titlu universal. (2) Cu toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici între părți dacă nu îndeplinește condițiile de fond cerute de lege pentru încheierea sa valabilă.  

Pornind de la această definiție, facem două observații generale și oferim apoi câte exemple de practică administrativă și judiciară din materie fiscală.

Astfel, unul din principalele scopuri ale simulației este, în plan practic, efectul fiscal, și anume actul public are un efect de diminuare a impunerii, urmărit de părți. Putem invoca exemple multiple: simularea prețului, simularea părților contractului, simularea naturii contractului. În raport de actul secret, organul fiscal este un terț, care va invoca  efectele acestuia și va reestima impunerea, însă conform condițiilor și regimului probatoriu din Codul de procedură fiscală.

În al doilea rând, trebuie subliniat că aceste simulații sunt extrem de apropiate de scopul și structura elementelor constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, fapt care ridică o întrebare generică privind frontiera dintre cele două domenii.

Am identificat o serie de forme ale simulației, fiecare cu o serie de particularități:

  • Actul anormal de gestiune – cheltuială străină
    • ANAF, DGRFP Ploiești, Decizia nr. 1170/2016: Se reține că pentru a beneficia de exercitarea dreptului de deducere al cheltuielilor cu achizițiile de combustibil și al taxei pe valoarea adăugată aferentă acestora, societatea trebuie să facă simultan dovada efectuării acestora în scopul realizării de venituri și să fie justificate cu documente…. Mai mult, în perioada supusă inspecției fiscale, societatea nu deține în proprietate și nu are încheiat nici un contract de comodat sau de închiriere pentru un mijloc de transport auto[2].
  • Actul anormal de gestiune – cheltuială voluptorie
    • ANAF, DGRFP Ploiești, Decizia nr. 9344/2016: În fapt, în anul fiscal 2012, contribuabilul a înregistrat depășirea plafonului pentru cheltuielile de protocol deductibile cu suma de x lei, sumă pe care o declară ca și nedeductibilă la calculul impozitului pe profit aferent acestui an. Contribuabilul nu a colectat TVA pentru cheltuielile de protocol care au depășit plafonul legal de deductibilitate și pentru care s-a dedus TVA, diminuând astfel TVA colectată cu suma de x lei, la care inspectorii fiscali au calculat majorări de întârziere/dobânzi în suma de x lei și penalități de întârziere în suma de x lei[3].
  • Societatea fictivă. Societatea inactivă. Societatea tip-fantomă
    • ANAF, DGRFP Ploiești, Decizia nr. 498/2016: Pentru a stabili nedeductibilitatea organele de inspecție fiscală au reținut că este vorba de achiziții de la societăți radiate, inactive ori care nu au dat curs solicitărilor de prezentare de înscrisuri, care au alt obiect de activitate decât cel corespunzător achizițiilor efectuate de societate, care nu au declarat tranzacțiile în declarațiile informative, iar facturile de achiziții au fost plătite în numerar, la limita plafonului legal de 5.000 lei, existând suspiciunea că s-a evitat efectuarea plăților prin decontare bancară[4].
  • Contractele ascunse
    • C.A. Timişoara, s.cont.adm.fisc., dec. nr. 35/2008: Prezentul litigiu are de obiect legalitatea deciziei (…), emisă de D.G.F.P. T, precum şi a deciziei de impunere nr. (…), emisă de A.F.P T. (…) s-a reţinut că reclamantul Al E. Kamal a acordat împrumuturi cu dobândă în cuantum de (…). În consecinţă, prin această decizie s-a calculat impozitul pe venitul obţinut de reclamant prin această activitate. Instanţa de fond a reţinut că înscrisurile avute în vedere de către pârâte la calcularea impozitului nu erau suficiente pentru stabilirea bazei de impunere legală, întrucât nu s-a stabilit cu certitudine existenţa unor titluri de creanţă, respectiv existenţa contractelor de împrumut cu dobândă încheiate de reclamant[5].
  • Deghizarea totală – fuga de contractul individual de muncă
    • DGSC, Decizia nr. 334/2011[6]: (…) acestuia prevăd că reprezintă venituri din activități dependente, întrucât sunt îndeplinite criterii precum: părțile au stabilit felul activității, locul în care se desfășoară aceasta (un management presupune prezența la entitatea juridica, respectiv la sediul Clubului de Fotbal, în aceeași măsură și antrenorii, personalul tehnic, medicii – respectiv la terenul de fotbal unde se desfășoară competițiile sportive și antrenamentele); din contract rezultă că persoana fizică contribuie numai cu prestația sa fizică și intelectuală și nu și cu bunurile proprii; Clubul de Fotbal, în calitate de persoana juridica care utilizează capacitatea de munca a persoanelor fizice cu care are încheiate contracte (managerul, antrenorii, coordonatorii joc, etc.) pune la dispoziția acestora bunuri din patrimoniu (mijloace de transport, autoturisme, telefoane, săli de pregătire, etc.) și decontează cheltuielile făcute de aceștia în interesul Clubului.
  • Deghizarea parțială. Prețurile de transfer
    • C.A. Galați, s.cont.adm.fisc., Decizia nr. 304/2015[7]: În ceea ce privește concluziile diferite ale celor doi experți privind rezultatul analizei prețurilor de transfer prin metoda comparării prețurilor, instanța apreciază că, atât timp cât prețurile practicate pentru vânzări către compania afiliată sunt mai mari, fie mai mici față de prețurile de vânzare către companiile comparabile, ar fi trebuit să fie efectuată o ajustare cumulată cu luarea în considerare și a cazurilor în care prețul cu afiliații este sub intervalul de comparare. Astfel indiferent de metoda luată în calcul (a comparării prețurilor sau metoda marjei nete) nu s-ar fi dispus reconsiderarea nivelului de preț în cazul tranzacțiilor cu persoane afiliate, pentru anul 2009 și 2010.

[1] Am tratat această temă în articolul: I.M.Costea, Delimitări între ilicitul fiscal și penal, în Anale UAIC, nr. 1/2017, pp. 229-259 și cu prilejul unui atelier de lucru, cu colegii avocați din Baroul Suceava.

[2] jurio.ro

[3] jurio.ro

[4] jurio.ro

[5] Jurindex, disponibilă la http://www.jurisprudenta.org/

[6] jurio.ro

[7] jurio.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Information

This entry was posted on 29/06/2017 by and tagged , , , .